it_1 it_2 it_3

COMUNICAT

Asociaţia Naţională a Informaticienilor din Justiţie consideră că proiectul de salarizare trimis în dezbatere Camerei Deputaților, care este cameră decizională, este discriminatoriu și neadecvat raportat la munca prestată de specialiștii IT din justiție şi responsabilităţile pe care aceştia le au.

Actualul proiect de lege creează o mare nedreptate unei categorii de personal restrânse numeric (maxim 500 de persoane), iar repercursiunile se pot răsfrânge, pe termen mediu, asupra calității actului de justiție în situația lipsei unui suport IT adecvat.

      

Apreciem că adoptarea, în forma actuală, va avea ca principal efect migrarea masivă a personalului de înaltă calificare profesională, atras cu eforturi susținute în ultimii ani, spre zonele private plătite corespunzător. În schimb la instanțele de judecată, parchete și Ministerul Justiției ar putea urma ca posturile devenite neatractive să nu fie ocupate de personal care să corespundă cerințelor. Astfel, apreciem că există cel puțin trei riscuri majore:

  1. Implementarea Strategiei sistemului judiciar pentru perioada 2015 – 2020 și a planului său de acțiune, mai ales din perspectiva măsurilor care privesc componenta IT.
  2. Nivelul calitativ al serviciilor IT oferite intern și extern va scădea semnificativ, existând posibilitatea de a apărea disfuncționalități majore în funcționarea sistemelor IT existente.
  3. Se va compromite implementarea proiectelor în derulare sau de perspectivă apropiată – POCA, e-Justice, Banca Mondială – asumate de către managementul sistemului de justiție din România, inclusiv a celor ”născute” în ultima perioadă în interiorul sistemului.

În forma adoptată de SENAT, salarizarea specialistului IT nu este reglementată niciunde în lege, astfel specialiștii IT urmează să fie salarizați conform unei grile externe familiei ocupaționale “Justiție”, rezultând salarii chiar și de 3 ori mai mici decât cele aflate în plată.

Comparația între specialiștii IT din justiție cu cei ai altor instituții publice o considerăm neadecvată având în vedere complexitatea infrastructurii, a aplicațiilor software administrate şi dezvoltate, a numărului mare de utilizatori, dimensiunea parcului tehnic și cerințele de disponibilitate ale infrastructurii. La nivel național, cei aproximativ 500 de specialiști IT asigură servicii pentru aproximativ 17.000 de magistrați, grefieri și alte categorii de personal. Parcul tehnic numără peste 45.000 de stații de lucru, servere, imprimante, UPS-uri și echipamente de comunicații, sisteme de înregistrare în sălile de judecată, sisteme de audiere cu martori sub acoperire, etc. care necesită un efort de administrare deosebit. De asemenea, o parte din specialiștii IT au contribuit la crearea sau îmbunătățirea aplicațiilor utilizate în sistemul judiciar. (STATIS, INFODOSAR etc.), fapt care evidențiază nivelul ridicat de pregătire și cunoștiințele pe care aceștia le dețin.

Drepturile salariale ale specialiștilor IT din cadrul Ministrului Justiției (indiferent de ierarhia instanțelor la care funcționează) sunt stabilite conform legii nr. 284/2010, Anexa nr. VI, cap. VIII, Secțiunea a 6-a, art. 23 la nivelul salariului de bază al unui judecător de judecătorie (vechime 0 – 3 ani).

Creșterea salarizării specialiștilor IT din justiție a fost o preocupare constantă a tuturor miniștrilor Justiției, informatizarea fiind o componentă esențială în modernizarea, celerizarea și asigurarea calității actului de justiție, inclusiv prin prisma alinierii sistemelor informatice din sistemul judiciar național la inițiativele promovate la nivel comunitar, în cadrul proiectului mai amplu destinat informatizării justiției europene.

În cadrul proiectului noii legi de salarizare, art. 3 prevede criteriile de stabilire a salariilor din justiție: locul și rolul justiției, echilibrul puterilor în stat și importanța socială a muncii. Art. 8 din aceeași lege indică criteriile generale de stabilire a salariilor. Dintre acestea, enumerăm criteriile pe care considerăm aplicabile cu prisosință specialiștilor IT din justiție: complexitatea, creativitatea și diversitatea activităților; responsabilitate, coordonare și supervizare; condiții de muncă; incompatibilități și regimuri speciale.

În sustinerea importanței funcției de specialist IT din Justiție este de amintit RAPORTUL COMISIEI BIPARTITE constituită în baza articolului 42 din Legea-cadru nr.330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, de unde rezulta foarte clar poziționarea functiei de Specialist IT in raport cu celelalte functii din administrație (ierarhizare conform punctajului de evaluare – specialist IT = nivel 7 din maxim 9. Spre comparație, nivelele ocupate de alte categorii profesionale sunt: grefier – nivel 4, judecător și procuror cu 2 - 3 ani vechime, specialişti DIICOT, preşedinte de secţie instanţă, vicepreşedinte tribunal – nivel 7, prim procuror – nivel 8.

Ținându-se cont de această ierarhizare, prin legislația adoptată ulterior, s-a urmărit salarizarea corespunzătoare a tuturor categoriilor profesionale din justiție, inclusiv a specialiștilor IT, motiv pentru care salariul unui specialist IT a fost raportat la salariul de bază al unui judecător de judecătorie cu vechimea de până la 3 ani, indiferent de vechimea în muncă a specialistului IT.

Modul de calcul al salariului unui specialist IT este diferit de modul de calcul al unui judecător sau procuror. În consecință, salariile specialiștilor IT nu au atins niciodată nivelele de salarizare aplicabile judecătorilor și procurorilor şi nici nu au cum sa fie atinse chiar dacă se aplică prevederea în vigoare, cea susţinută de CSM, ÎCCJ, MJ. Judecătorul de judecătorie are posibilitatea de a avansa ierarhic de la judecatorie la tribunal, apoi la curtea de apel şi ÎCCJ. Fiecare avansare ierarhică presupune, conform grilei de salarizare, o creştere substanţială a salariului. Conform legii în vigoare şi a propunerilor înaintate de CSM, ÎCCJ etc., specialiştii IT nu au aceasta posibilitate. Indiferent unde ar fi angajati, salariul lor este plafonat la acel al judecătorului de judecătorie şi nu pot avansa în carieră precum judecătorii şi procurorii.

Potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică, salariile din Industria IT ocupă primul loc în clasamentul celor mai bine plătite locuri de munca din Romania. La nivelul anului 2016 fiind înregistrat, pentru specialiştii din această categorie, un salariu mediu net echivalent cu aproape triplul salariului mediu pe economie. (vezi date publicate de ziarului Financiar la 29.04.2017)

Ori în aceste condiții, contrar tendinței de evoluție a salariilor din piață, dar și importanței atribuite aceste funcții, este ilogică actuala repoziționare a specialistului IT în cadrul proiectului legii salarizării unitare, în sensul diminuării salariului cu valori de până la 70%, prin excluderea oricărei referiri din familia ocupaţională “Justiție” și plasarea acestuia alături de celelalte funcții comune din administrația publică precum: portar, șofer, casier etc.

Astfel, ignorandu-se orice regulă de ierarhizare şi importanță a funcției ori principiu al sistemului de salarizare se ajunge ca un specialist IT din justitie (înalt calificat, cu studii superioare, instruiri de specializare şi condiţii riguroase la angajare) să aibă un salariu egal cu cel al unui informatician de la scoală, cel al unui şofer cu studii medii sau cu cel al unui brancardier, nămolar, infirmier, bibliotecar, toate cu studii medii.

În aceste condiţii, este evidentă discriminarea şi discreditarea specialistilor IT din justiţie, pentru un scop necunoscut încă; un motiv declarat, cat se poate de subiectiv este acela că salariile acestora sunt prea mari comparativ cu cele ale unui informatician de şcoală, ale unuia din primarie sau de la Casa de Pensii.

Valorile vehiculate în spațiul public de 16.000 - 20.000 lei nu au putut fi înca probate (ataşăm în acest sens fluturaşii de salariu ai specialistilor IT din instanţe diferite ca rang şi vechimi diferite).